PREFAȚĂ
„Zâmbete în silabe”, volum de senryu,
de Vasilica Grigoraș
În comparație cu haiku-ul, care se
caracterizează prin seriozitatea temelor alese, respectând câteva reguli clare
atât la nivelul formei, cât și al conținutului, senryul este un haiku ratat, imperfect, un poem simplu, fără kigo,
cu sau fără cezură, care, cu o oarecare doză de umor și ironie, uneori cinic,
alteori sarcastic, ia în colimator, înfierează
sau satirizează, în general, natura socială, firea omului.
Vasilica Grigoraș face parte din
categoria puținilor scriitori de poezie de sorginte niponă, care, pe lângă
haiku, scriu foarte bine și senryu.
Deși ca formație literară nu vine din rândul acelora care scriu epigrame, cum
este cazul lui Dan-Viorel Norea, Petru-Ioan Gârda, Rodica P. Calotă sau Grigore
Chitul, ca să amintesc doar câteva nume valoroase, talentata autoare din
Vaslui, folosind cu abilitate resursele limbii române din zona categoriilor
semantice, polisemantismul, jocurile de cuvinte, anumite sintagme și expresii
pline de miez, iată că reușește să scoată al doilea volum de poezii de acest
gen, ceea ce este un lucru lăudabil, un act îndrăzneț, mai ales dacă ținem
seama de faptul că numărul consumatorilor de astfel de literatură este foarte
limitat.
Pe coperta a IV-a a primului volum de
senryu, Starea vremii azi, apărut în
2016, la Editura Pim din Iași,
autoarea recunoștea că senryul este
universul în care dumneaei se simte
confortabil și își regăsește cu bucurie felul de a fi, adică acela de a privi
și de a nota fidel, cu detașare, spectacolul pestriț al lumii care o ajută
să-și desăvârșească personalitatea, cu seninătate. Printre temele predilecte pe
care înzestrata autoare le abordează în acest nou volum se regăsesc și multe
dintre cele pe care chiar eu însumi le-am propus începând cu august 2015 ca
organizator al Concursului lunar de
senryu, competiție literară unde
Vasilica Grigoraș, punându-și în valoare aptitudinea specială pentru astfel de
poezii minimaliste, a obținut de multe ori premii și mențiuni. Astfel, sunt
creionate cu umor subtil și ironie fină, tot felul de personaje, mai mult sau
mai puțin memorabile, unele chiar antologice, precum bețivul, haijinul (autorul de haiku, senryu),
femeia cu multiplele ei fațete versatile (ispititoare nevoie mare, cu sex-appeal, ușuratică sau rea de
muscă, poamă rea, în ipostaze de vecină, mireasă, fata bătrână, soacră-scorpie
etc.), elevul, proful, poetul, edilul, șeful, guvernantul / politicianul,
fotbalistul, peștele, Moș Crăciun, soțul (bețiv, faultat, încornorat),
polițistul etc., toți alegându-se, datorită iscusinței și spiritului de
observație al autoarei, cu o schiță de portret care evidențiază subtil, pe un
ton mai degrabă șugubăț și rareori caustic sau cinic, defecte, tare, minusuri,
cusururi provenind din diferite paliere comportamental-tipologice:
*macii scuturați - /
văduva fredonează / Preludiu de Bach
(femeii îi este dor de jocurile erotice);
*doamna în criză - /
sub moțul curcanului / sare pârleazul (de
vechile obiceiuri nu te poți dezbăra cu una, cu două);
*slujbe sigure - /
soțul bând bruma de bani / soața în călduri ( un SRL dezastruos);
*soacra la nuntă - /
cu masca noii mame / scorpia însăși ( un
curs de dresaj este obligatoriu);
*meci zi și noapte -
/ pe banca rezervelor / soțul faultat (când
nu mai este chimie, schimbi macazul sau echipa);
*îi doare în cot - /
agenți la rutieră / cu mâna întinsă (taxele
trebuie strânse cumva);
*pe chat cu proful -
/ navigând până în zori / contra curentului (relația profesor-elev s-a denaturat);
*fermă modernă - /
soția umblă non-stop / c-un mare măgar (îi
trebuie un bodyguard);
*sonată-n casă - /
sunetul contrabasului / din ce în ce mai grav (violența domestică duce la deraieri sentimentale);
*învățând pe brânci -
/ tabula rasa și după / doi ani într-unul (lipsesc
metodele eficiente);
*ger îngrozitor - /
Moș Crăciun înfierbântat / calcă pe-alături (crăciunițele, e clar, sunt prea
sexy);
*legumicultură - /
edilul la audieri / are iar morcov (astăzi
de vină-i mereu culoarea politică);
*micii la grătar - /
cel mai afumat din toți / șeful cel mare
(subalternii îl ajută să-și dezlege limba);
*mireasă-n călduri -
/ răceală timpurie-n / casa de piatră (nu
trebuia să se pripească);
*lalele roșii - /
pompierul stinge iar / focul vecinei (o
vecină care se aprinde repede e pericol iminent, căci strică mariaje);
*începutul toamnei -
/ berzele migrează spre / căminul de fete (e
de bine, că deja sunt probleme cu îmbătrânirea demografică);
*părăsit de muză - /
poet renunțând la rima / îmbrățișată (noroc
că mai sunt și alte feluri de rimă);
*aniversare – / mai ieri regina-nopții / azi doar urzică (trecerea timpului schimbă omul);
*toamna geroasă - /
fata bătrână-ncearcă / s-ațâțe focul (merită
o șansă, dar depinde de cercurile frecventate).
Așa cum îi stă bine unui scriitor
adevărat, atenția autoarei se îndreaptă
cu delicatețe și asupra microuniversului, a lumii plantelor și-a insectelor, a
gâzelor mărunte, între care uneori există tot felul de afinități,
simpatii ce nu trec neobservate, demonstrându-ne că lumile, regnurile comunică
armonios între ele prin fire nevăzute și că iau naștere astfel mici fabule, în
care te surprind insolitele apropieri, cuplări:
*soare scăpătat - /
pe patul cu petele / Crai Nou și-o gâză (iubirea
nu cunoaște granițe);
*voiaj romantic – /
puful de păpădie / cucerit de vânt (dragoste
la prima … adiere);
*rochie de gală - /
ochiul-boului postat / pe țâța- caprei (holbatul
excesiv dăunează mariajului, dacă există);
*crinul ofilit - /
atins la rădăcină / de-o șopârliță (bolile
venerice te scot pe tușă);
*rătăcire - / în
traista-ciobanului / papucul-doamnei (baci
mioritic cu veleități de Don Juan);
*pețitor tomnatic - /
un fluture poposind / pe-o crizantemă (mai
bine mai târziu decât niciodată!);
*floricultură - /
lângă ochiul-boului / o Viorică (încă se
pot naște copii din flori);
*de-a ascunselea - /
gura-leului pândind / regina- nopții (genul
de confruntare care pe care, dar parfumată).
Dintre licorile bahice, soiurile
autohtone sunt pomenite frecvent, cu scopul de a ne aminti parcă de dictonul
latinesc in vino veritas:
*gerul scânteind - /
buchet de Busuioacă-n / ulcica de lut (un
astfel de buchet dezleagă și limba, și
inima);
*la gura sobei – /
buni încălzindu-se / c-o Tămâioasă (cum
altfel să se mai încălzească?);
*vecina umblând /
după Negru de Drăgășani - / râsul satului (probabil
fiindcă se spune că negrii sunt mai
virili);
*muzeu sătesc - / de
viță nobilă doar / Grasa de Cotnari (așadar
cu sânge albastru);
*Valentine’s Day - /
chiar și Băbeasca neagră / ademenindu-l (în
dragoste, vârsta înaintată nu mai este o barieră).
Unele sărbători din calendar
(Crăciunul, Boboteaza, ziua muncii, Valentine’s Day, Halloween), autohtone sau
de import, sunt prilejuri favorabile de-a ne oferi câte un gros-plan amuzant:
*de ziua muncii - /
un somn îi dă de furcă / din zori în noapte (o fi somn de înfrumusețare sau pescarul nu este prea priceput?);
*bilanț de Crăciun -
/ socoteala moșului / fără cusur (ce bine
e să fii tare… la mate!);
*Bobotează - /
îmbătați cu apă rece / se trezesc brusc (enoriașii
sunt totuși fini connoisseuri);
*furtuni zi de zi - /
doar de Sf. Valentin / închide clanța (clipele
de acalmie sunt binevenite);
*cap de bostan - / în
zi de Halloween / luând-o în barbă (nu
s-a pregătit deloc pentru astfel de meciuri);
Anumite constelații (Orion, Craiul Nou, Luceafărul etc.) și
denumirile geografice pomenite ici-acolo
prin poeme relevă faptul că, indiferent de planul vizat (terestru, acvatic,
cosmic, uman), cel ce scrie senryu de calitate își caută resursele peste tot și
încearcă să valorifice într-o manieră originală, proprie, latura ascunsă,
hazlie a elementelor ce poate trece cu vederea omului de rând, nepreocupat de
energia ascunsă prin intermediul căreia sunt legate toate elementele lumii înconjurătoare,
a căror armonie este exemplară:
*lipsă de respect - /
Omul salutând Babele / cu răceală (în
toate este o cauză ascunsă);
*Orion la vânat - /
privind cum se deschide / regina-nopții (voyeur
îmbătat de miresme);
*în fiecare an târg /
pe Muntele Găina - / fete mai deloc (virginitatea
nu mai este la modă);
*noaptea-n piscină -
/ Crai Nou prins în mreaja / unei zvârlugi (nurii
tinerei fac furori);
*de neînțeles - / cu
o cretă în mână / caută Creta (elevul are nevoie de firul Ariadnei).
Referirile la muzicieni și piese
muzicale celebre denotă că autoarea este și-o melomană ferventă:
*ascultând Ravel /
umblă doar în bolero – / nou trend în
modă (femeia deschisă nu-i totuna cu
femeia ușoară);
*un concert intim - /
doar Văduva veselă / fără Bolero (unde-s trei miroase a altceva)
De multe ori, Vasilica Grigoraș,
asemenea epigramiștilor notorii, se leagă de ținuta morală inadecvată a celor
ajunși la putere, care, fără scrupule, ieșind pătați sau mânjiți din tot felul
de meschinării cotidiene, gonesc numai după câștig personal imediat, în
detrimentul celorlalți care n-au fost deloc inspirați atunci când și-au dat
votul:
*târg în parlament -
/ trântori venind la miere / pe funcții la stat (și astfel se ajunge la disfuncții sociale);
*grătar la alegeri -
/ edilul trage spuza / doar la turta lui (sătulul
nu-l crede pe cel flămând);
*în prag de-alegeri -
/ unele cârtițe ies / la suprafață (denunțătorii,
șantajiștii își scot arsenalul de la naftalină pentru a trage sfori, foloase);
*campania-n toi - / iarăși se dau în stambă /
marionetele (ar trebui tras la răspundere
și păpușarul);
*piese de muzeu - /
adunate-n parlament / doar antichități (ce-ar
fi să-i aruncăm la fier vechi!)
*bilanț la guvern - /
de la lume adunate-n / propriul buzunar (Cum
nu vii tu, Țepeș Doamne…)
*puterea la vârf - /
nicio alergie la / miere și lapte (e clar
că-s trântori sadea!)
*tărâm politic - / o
apă și un pământ / dreapta și stânga (balauri
politici ce trebuie anihilați);
*circ în parlament -
/ chiar și-n public aleșii / o fac de oaie (o
fermă de animale “fără moral
și fără prințip”).
Poemele senryu scrise de Vasilica
Grigoraș îl vor încânta cu siguranță pe orice cititor, invitându-l să ia parte
la un gen neobișnuit de entertainment
și să facă totodată împreună cu autoarea o radiografie în
tușe comice a societății românești contemporane, cu bune și rele. Fără doar și
poate că se mizează și pe efectul terapeutic pe care îl au aceste producții
literare asupra celui care va deschide volumul, întrucât fiecare senryu în parte
îți poate oferi, de ce nu, acea doză minimă de umor care să te binedispună, dar
și să te facă să meditezi asupra decupajelor prezentate laconic. Comedia umană,
bogată în subiecte atât de diverse, sperăm că o va inspira în continuare pe
Vasilica Grigoraș și că o va determina să ne ofere în viitor și alte creații la
fel de valoroase precum acest volum dăruit din suflet nouă, cititorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu