Maria Tirenescu - Printre flori

Maria Tirenescu - Printre flori

Virginia Popescu

La editura Pim din Iaşi a apărut  volumul de haiku al poetei Maria Tirenescu – Printre flori. După o scurtă prefaţă în care povesteşte cum a descoperit poemul haiku, autoarea face o incursiune în universul florilor printre cele patru anotimpuri. Volumul cuprinde 16 capitole, cu un număr de 125 de poeme, urmate de o listă de comentarii, o listă a publicaţiilor şi datelor biografice ale autoarei.

Iată în ordine titlurile celor 16 capitole:

Flori de primăvară ; Mâţişori ; Păpădii ; În livadă ; Liliacul ; Teii ; Salcâmii ; Grădina de flori ; Flori de nu-mă-uita ; Florile din casă ; Flori de câmp ; În vacanţă ; Florile toamnei ; Flori de gheaţă.

Primăvara este o adevărată explozie de lumină, căldură, culori şi miresme. Ea poartă veşmintele tuturor florilor : albul imaculat al ghioceilor, albastrul brânduşelor, auriul păpădiilor, violetul toporaşilor sau al liliacului, etc.

Bogata paletă a primăverii defilează prin faţa ochilor noştri, într-un vârtej de culori şi parfumuri.

Răsărit de soare –
păpădii înflorind
printre ruine

Poeta nu uită nici pomii care înfloresc primăvara : cireşii, corcoduşii, prunii, vişinii, merii, castanii şi salcâmii.

Cireşii înfloriţi –
fetiţa urmăreşte
un fluture alb

Vara, cu mirosul îmbătător al florilor de tei, al crinilor şi al reginei nopţii, cu risipa de trandafiri ne încântă  deopotrivă.  Poemele Mariei ne plimbă printr-o adevărată grădină paradisiacă. Iată un poem de o frumuseţe tulburătoare.

Urme de polen
pe o petală de crin –
luceafărul

Oare luceafărul îşi ia strălucirea de la polenul de « pe o petală de crin » ori polenul crinului străluceşte sub razele luceafărului, sau poate astrul serii se odihneşte  « pe o petală de crin » ?  Dar crinul nu seamănă chiar el cu un luceafăr ?

Din grădină, o potecă ne conduce spre câmpul presărat  cu flori de vară. Roşul sângeriu al macilor, albastrul florilor de cicoare sau al albăstrelelor, galbenul diafan al sânzienelor şi albul margaretelor ne încântă privirile.

Lan de grâu –
printre macii înfloriţi
doar o albăstrea

Toamna, cu nenumăratele ei culori şi nuanţe, adânceşte sentimentul de wabi-sabi, acea dulce tristeţe a lucrurilor pieritoare, a amurgului vieţii. Crizantemele, flori specifice toamnei  îşi etalează culorile vii împrăştiid un miros puternic, pătrunzător.

Soarele-n amurg –
numai crizantema
nescuturată

Iarna, anotimpul  rece al meditaţiei, al purităţii dar şi al austerităţii, al morţii vremelnice a naturii e simţită cu o mare acuitate de sensibilitatea poetei. Iarna este o perioadă de răgaz, o lungă aşteptare a renaşterii şi reintegrării în circuitul naturii.  Florile iernii sunt doar cele de gheaţă, acoperind geamurile cu ingenioase ikebane albe, în nopţile geroase.

Flori de gheaţă-n geam –
ghionoaia loveşte
ramura de măr

Printre flori e o carte care ne îndeamnă să ne bucurăm de fiecare clipă, să culegem florile pe care ni le oferă viaţa pentru că totul e tranzitoriu, totul e efemer. Poemele sunt scrise sub semnul vremelniciei (ryuko), dar şi al eternităţii şi frumuseţii naturii (fueki, mei). Volumul Printre flori pune în evidenţă trăsăturile majore ale poetei Maria Tirenescu : simplitate, sobrietate, eleganţă, bun gust, discreţie, o tehnică desăvârşită şi o mare sensibilitate.