O carte întredeschisă

O carte întredeschisă*

            Un volum de haiku izbutit te îndeamnă să-ți revizuiești traseul, să-ți modulezi prioritățile și să te lași ispitit de ce îți iese-n drum.

popas de-o clipă –

fluturele întârzie

pe-o păpădie

Notația fugară este totodată lapidară. Pare expeditivă, dar este un concentrat filtrat cu răbdare, o esență. Nestatornic și efemer fluturele întîrzie odată cu cel care, fiind de față, se odihnește în încîntarea clipei. Clipa se dilată. Se adîncește. Înmugurește pe scoarța veșniciei:

eternitate –

în bobocul înflorit

o nouă viață

            De unde însă toată această știință secretă? Dintr-o vibrație unanimă și totuși surdinizată a ființelor care o trăiesc tăcut, „mînă în mînă”, dispuse să asculte solidar palpitația lumii:

mână în mână –

cântecul greierului

rupe tăcerea

            Pe cei doi îndrăgostiți greierul i-a salvat de stinghereală. Dar lumea celor care nu cuvîntă este gata să ofere mereu alte și alte pilde de aleasă empatie: ploaie de toamnă – / o frunză acoperind / ceașca de cafea. Ba chiar să-ți dăruiască împliniri compensatorii atunci cînd deșertăciunea -  cu sufletul gol – / doar creanga copacului / împovărată - părea să te învingă.

strat de chiciură –

umplând pustietatea

patru măceșe

            Reacția autorului, privitor obiectiv, este una ambiguă, tentația înregistrării imparțiale este depășită de sincopa emoțională:

mugurul plesnind –

aparatul de filmat

amânând clicul

Convertirea vizualului în text este însă mai bogată și mai semnficativă. Obiectivul aparatului este galeș admonestat.

            Am pornit fără țintă, traversînd la întîmplare, pe poteci mai mult închipuite paginile cărții. Potecile sînt însă multe, se împletesc și despletesc în calea cititorului și merită să fie călcate și bătute. Nu ezitați!

mesaj pe mail – 
o carte nedeschisă

zace pe masă

Corneliu Traian Atanasiu

___________________

*Lucreția Horvath - Popas de-o clipă