Am primit, în urmă cu două zile, o
elegantă carte de senryu. Mi-a trimis-o autorul, Ioan Găbudean,
profesor şi scriitor.
Cartea la care mă refer are titlul
Schimb de amabilităţi şi
conţine senryu, poeme scrise în anii 2015 şi 2016. Ea are
urmărorul Motto:
Aţipind
pe carte
până
şi somnul
e
mai de soi.
Karai
SENRYU
Urmează
Cuvinte despre senryu,
în care autorul reia câteva informaţii în legătură cu haiku,
senryu şi modul în care acest tip de poezie de sorginte niponă a
început să se scrie a noi în ţară.
Prezentarea
se încheie cu trei versuri care reflectă crezul liric al poetului
Ioan Găbudean:
Poezia
–
calea
regală
a
sentimentelor
Vă
mărturisesc că a citit cartea îndată ce am primit-o. Mi-a creat o
stare de bună-dispoziţie. Pe parcursul lecturii, am ales câteva
exemple pe care vi le ofer ca exemplificare.
Cocoşul de tablă
a ruginit tot cântând
pe acoperiş...
Doi studioşi
în bibliotecă –
eu şi şoricelul!
Câştigând la loto
i-a cumpărat câinelui
o cuşcă nouă.
Greşeşte mereu –
singura lui scuză:
"Nimeni nu-i perfect!"
Pe scenă molia
încântată de aplauzele
spectatorilor...
Pensionarul –
scrie doar haiku-uri:
timpu-i prea scurt
Constatare:
a ajuns cuvântul
sub nivelul mării
E iarnă iarăşi –
sania veche pare
un pic mai mică!
În vara asta
i-am dăruit un haiku.
Prefera un sonet!
Copiii se roagă
să le restitui mingea –
şi nişte cireşe!
"La vie en rose".
Toţi erau îmbrăcaţi
în albastru...
Greierele –
cântă şi iar cântă:
a nimerit la cramă
*Ioan Găbudean, "Schimb de
amabilităţi", Senryu, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu