Clipe și ani,
de Letiția Lucia Iubu, editura MJM, Craiova, 2019
ne propune lectura a 21 de haibunuri în română și
engleză,
publicate în reviste și antologii între anii 2005 și
2018 și câteva inedite.
Fiecare text, proză și haiku ocupă 1-2 pagini și
abordează momente din viața autoarei, ce au marcat-o emoțional:
„Școala de băieți”
„Prietenul meu Manole nu mai este printre noi”
„Miraculosul medicament”
„Întâlnirea”
„La casa morii”
„Crestele Balcanilor”
„Cuibul abandonat”
„Visul unei zile de vară”…
Proza acestor haibunuri este un deliciu, adesea
chiar mai agreabilă decât haikuurile:
„ În 1947, eu aveam 10 ani, sora mea Ana 14 ani. Era
vară, era vacanță. Tata ne trimitea deseori cu vaca la păscut…”
„Un drum de țară străbate câmpia. Întodeauna mi-a
plăcut câmpia, mai ales iarna când este acopertă de zăpadă. Îți dă sentimentul
de vastitate. În oricare parte privești ești înconjurat de o mare albă…”
Dar, ar fi nedrept dacă nu am cita și câteva haikuuri :
Peste Dunăre / se zăresc munții Balcani / pe mormânt
liliac alb
Lumină de miere / conturul lucrurilor / a dispărut
Anii iubirii - / citim împreună / aceeași poveste
În partea a doua , despre Antologia de haibun
româno- americană, haibunurile sunt urmate de note despre autori.
Jean Antonini, revista GONG, No 65/ octombrie – decembrie 2019, pag. 34-35
;
traducerea în română Letiția Iubu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu