Florile gândului

                               

Florile gândului

poeme intr-un vers

Letiţia Iubu

Poeta Adina Enăchescu, colegă într-ale scrisului de inspiraţie din lirica niponă, recidivează publicând ediţia a II–a poemelor într-un vers Florile gândului la Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2012.

Acestă nouă ediţie este bilingva română–engleză şi cuprinde 202 poeme din care  91 sunt inedite  Poemele sunt grupate în şase capitole: Taina cuvântului, Oameni de bine, Anotimpurile mele,  Râul, ramul, Rugă, Moştenire.

În capitolul II, deşi intitulat Oameni de bine, cele mai multe poeme sunt de dragoste :

ZBOR

Şi dorul prinde aripi, zburând acum la tine

DOR

Dor de ochii tăi căprui sub părul tot mai alb

MÂSURA DRAGOSTEI

Atâtea mii de şoapte nu fac decât un vers

ROMANŢÃ

Să cânte lăutarii iubirilor târzii

LITORAL

Cu albastrul mării-n braţe gândesc mereu la tine

În Anotimpurile mele, autoarea împleteşte anotimpurile vremii cu anotimpurile vieţii:

ARMINDENI

Pomi înfloriţi şi oameni în strai de sărbătoare

BINEŢE

Ciocârlia-n triluri salută dimineaţa

PURITATE

O dragoste curată precum e cerul vara

AUTOMNALÃ

Un cer de toamnă-apasă pădurea-ntunecată

SINGURÃTATE

Trosnesc în sobă lemne şi-aud şi glasul tău

PRAG

Trecând pragul bătrâneţii, văzui că viaţa-I fum

Din poeme răzbat aceleaşi senimentele de dor, de singurătate, de nostalgie, de trecere implacabilă a timpului. Poeta “cântă” lumea din jur şi lumea interioară:

OASPETE

Un fluture albastru pe-obrazul meu veni

PEISAJ

Flori şi păsări în amurg, pe scoarţe olteneşti

PRIVELIŞTE

Privesc cum fuge timpul pe frunzele pădurii

FRUMOS

Cel mai frumos e tocmai ce nu se poate scrie

SAT NATAL,1

Pruni si nuci pe dealuri şi casele pitice

Ruga poetei se îndreaptă de cele mai multe ori către Dumnezeu:

RUGÃCIUNE

Doamne, auzi glasul celui fără de nădejde

Dar uneori şi către semeni săi:

ÎNTINDE-MI MÂNA

Mi-e greu,oriunde-ai fi, întinde-mi mâna frate!

Scrisul este profesiunea de credinţa care îi da forţa să treacă peste tristeţi şi greutăţi find gata sa porneasca din nou la drum.

RENAŞTERE

Mă nasc din nou, cu fiecare poem scris

Majoritatea poemelor respectă canoanele poemului într-un vers : 13, 14 silabe cu cezura dupa silaba 6 sau 7 rezultând ritmul specific. Poemul într-un vers este un fel de haiku specific românesc pentru că se regăsesc elemente ale spritului haiku : fûeki / rûykô [imuabil / efemer] wabi / sabi [simplicitate, solitudine / patina timpului etc.]

Şi aşa cum se întreabă autoarea în ultimul poem: “Cum poate oare poemul să-ncapă într-un vers?” îi putem răspunde că da, un singur vers poate releva o mulţime de lucruri minunate din afara noastră flori, fluturi, fructe, păsări, peisaje şi de gânduri şi de trăiri interioare uneori chiar o întreagă filosofie a vieţi. Totul este ca poetul să aibă talent şi autoarea acestor poeme într-un vers dovedeşte că are din plin

  

ANTOLOGIA DE HAIBUN “FIICA STELELOR”

Doamna Cornelia Atanasiu a avut ideia întocmirii unei antologii de haibun care să aibă în centru femeia în diverse ipostaze: mamă, iubită, soră, colegă, eroină etc. La chemarea domniei sale au răspuns 19 autori: Cornelia Atanasiu, Nicolae Atanasiu, Jules Cohn Botea, Ana Udrea, Utta Siegrid König, Dumitru Radu, Marga Dumitrescu Frasinu, Cornelia Dan Negrea, Cristina Rusu, Letiţia Lucia Iubu, Adina Enăchescu, Marius Chelaru, Angela Stejereanu, Maria Adam, Florin Grigoriu, Alexandra Flora Munteanu, Laura Văceanu, Victoria Fătu-Nalaţiu, Alexandru Pătrulescu, şi aşa s-a materializat “Fiica stelelor” - haibun din album , Editura ATAR, Bucureşti, 2009.

Cartea este deosebită. Fiecare din cei 19 autori are stilul său. Unii respectă mai mult regulile liricii japoneze de imortalizare a clipei de graţie ca doamna Ana Udrea în “Floarea – soarelui” şi “Anotimpul copilăriei” în care surprinde transformarea naturii în cele patru anotimpuri sau “Râul cu patru feţe”, “Capriciile verii” de Cornelia Dan Negrea, “Pe munte” de Adina Enăchescu ş.a.

Evocarea mamei în cuvinte duioase pline de sensibilitate de către Utta Siegrid König în “Clipa unei vieţi” : “Zori cu rouă / şi parfum de toporaşi - / Mama nicăeri”, sau amintirile şi figurile luminoase din copilărie, or fetiţa înger-flutur, Christianchen. Chipul luminos şi cald al mamei apare şi la mai tânăra Cristina Rusu în haibunul “Violet”, “Un cer violet / peste satul în cruce - /lângă pruni, mama”; ca şi în haibunul meu “Crestele Balcanilor” sau evocarea unei tinere mame alături de cei doi copii în “Icoană vie” a Laurei Văceanu. “Un pom, o istorie” este un adevărat poem închinat dudului de către doamna Marga Dumitrescu Frasinu.

Alte haibunuri au şi un fir epic mergând mai mult spre proza scurtă. “Femeia plecată de acasă” a doamnei Cornelia Atanasiu reuşeşte în trei pagini să redea întreaga “epocă de aur” trăită de noi în cei peste 40 de ani de comunism. La fel “Şantierul Tineretului de la Salva Vişeu”, “Cu barca prin Deltă” ale lui Jules Cohn Botea, ca şi evocarea eroinei Ecaterina Teodoroiu şi a Reginei Maria în următoarele două.

Foarte frumoase şi cele două haibunuri ale domnului Nicolae Atanasiu cu amintirile din călătoria din Ţara Soarelui Răsare. Impresionant cel ce evocă pe micuţa Sadako Sasaki simbol al victimelor de la Hiroshima.

Amintirile din timpul şi imediat după război sunt redate sugestiv de către Angela Stejereanu, şi o comemorare aparte face Maria Adam poetului Mihai Eminescu.

Am amintit câteva, dar de fapt, toate sunt excepţionale. Valoarea şi frumuseţea lor merită o analiză specială făcută fiecărui haibun şi autor în parte de către cei ce ştiu mai multe în acest domeniu.

LETIŢIA IUBU