Florile gândului

                               

Florile gândului

poeme intr-un vers

Letiţia Iubu

Poeta Adina Enăchescu, colegă într-ale scrisului de inspiraţie din lirica niponă, recidivează publicând ediţia a II–a poemelor într-un vers Florile gândului la Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2012.

Acestă nouă ediţie este bilingva română–engleză şi cuprinde 202 poeme din care  91 sunt inedite  Poemele sunt grupate în şase capitole: Taina cuvântului, Oameni de bine, Anotimpurile mele,  Râul, ramul, Rugă, Moştenire.

În capitolul II, deşi intitulat Oameni de bine, cele mai multe poeme sunt de dragoste :

ZBOR

Şi dorul prinde aripi, zburând acum la tine

DOR

Dor de ochii tăi căprui sub părul tot mai alb

MÂSURA DRAGOSTEI

Atâtea mii de şoapte nu fac decât un vers

ROMANŢÃ

Să cânte lăutarii iubirilor târzii

LITORAL

Cu albastrul mării-n braţe gândesc mereu la tine

În Anotimpurile mele, autoarea împleteşte anotimpurile vremii cu anotimpurile vieţii:

ARMINDENI

Pomi înfloriţi şi oameni în strai de sărbătoare

BINEŢE

Ciocârlia-n triluri salută dimineaţa

PURITATE

O dragoste curată precum e cerul vara

AUTOMNALÃ

Un cer de toamnă-apasă pădurea-ntunecată

SINGURÃTATE

Trosnesc în sobă lemne şi-aud şi glasul tău

PRAG

Trecând pragul bătrâneţii, văzui că viaţa-I fum

Din poeme răzbat aceleaşi senimentele de dor, de singurătate, de nostalgie, de trecere implacabilă a timpului. Poeta “cântă” lumea din jur şi lumea interioară:

OASPETE

Un fluture albastru pe-obrazul meu veni

PEISAJ

Flori şi păsări în amurg, pe scoarţe olteneşti

PRIVELIŞTE

Privesc cum fuge timpul pe frunzele pădurii

FRUMOS

Cel mai frumos e tocmai ce nu se poate scrie

SAT NATAL,1

Pruni si nuci pe dealuri şi casele pitice

Ruga poetei se îndreaptă de cele mai multe ori către Dumnezeu:

RUGÃCIUNE

Doamne, auzi glasul celui fără de nădejde

Dar uneori şi către semeni săi:

ÎNTINDE-MI MÂNA

Mi-e greu,oriunde-ai fi, întinde-mi mâna frate!

Scrisul este profesiunea de credinţa care îi da forţa să treacă peste tristeţi şi greutăţi find gata sa porneasca din nou la drum.

RENAŞTERE

Mă nasc din nou, cu fiecare poem scris

Majoritatea poemelor respectă canoanele poemului într-un vers : 13, 14 silabe cu cezura dupa silaba 6 sau 7 rezultând ritmul specific. Poemul într-un vers este un fel de haiku specific românesc pentru că se regăsesc elemente ale spritului haiku : fûeki / rûykô [imuabil / efemer] wabi / sabi [simplicitate, solitudine / patina timpului etc.]

Şi aşa cum se întreabă autoarea în ultimul poem: “Cum poate oare poemul să-ncapă într-un vers?” îi putem răspunde că da, un singur vers poate releva o mulţime de lucruri minunate din afara noastră flori, fluturi, fructe, păsări, peisaje şi de gânduri şi de trăiri interioare uneori chiar o întreagă filosofie a vieţi. Totul este ca poetul să aibă talent şi autoarea acestor poeme într-un vers dovedeşte că are din plin

  

Revista Gong publică trei cronici la cărţile unor poete românce

1.
ESSENCES JAPONAISES, ADINA AL. ENÃCHESCU, ESSR., 2011
En préface, Valentin Nicoliţov souligne la nostalgie qu’exprime ce volume d’une poète qui a déjà publie 24 livres personnels [roumain, anglais]

Seule dans la nuit…
just un poème espiègle
pour calmer ma peine

Solitude --
la lune et moi parlons
d’amour

Je suis un rêve --
tout est possible
en ce printemps

Le pauvre vieil homme…
Sa pension n’est pas suffisante
pour un verre de vodka en plus

Coincidence ?
L’abricotier a juste fleuri
à ton anniversaire

Danièle DUTEIL


Esenţe japoneze, Adina AL.ENÃCHESCU, ESSR, 2011.

În prefaţă, Valentin Nicoliţov subliniază nostalgia exprimată de acest volum a unei poete care a publicat 24 de cărţi personale [Română, Engleză]

Singură în noapte...
doar un poem jucăuş
pentru a calma durerea mea

Singurătate –
luna şi eu vorbim
de dragoste

Sunt un vis –
Totul e posibil
în această primăvară

Bietul bătrân...
Pensia lui nu este suficientă
pentru un pahar de vodcă în plus

Coincidenţă?
Caisul a înflorit chiar
la aniversarea ta

Danièle DUTEIL

2.
Luciana Vladimir „Ehei… şi timpul curge / He! Le temps s’ecoule / Hey! The time is flowing”, ED. MAIASTRA, 2011
L’auteure roumaine a puplié une dizaine de recueils de poèmes depuis 2000. <> indique Ion Popescu-Brădiceni en préface et un titre plein d’éffronterie, ajouterai-je.

Ciel clair…
Les gouttes des grands glaçons
annoncent le printemps

Morceaux de vent pur
parmi les congères de neige
des primevères presses

Crépuscule..
la tulipe blanche a déjà
plié ses petals

La lune au coucher…
on peut suivre clairement
des étoiles, des destines

Faux silence –
”Retoune au Stramboli
vieux hiboux stupide !”

Le caractère spontané de l’auteure fait merveille dans le haiku.

Luciana Vladimir „Ehei… şi timpul curge / He! Le temps s’ecoule / Hey! The time is flowing” , Editura Măiastra, 2011

Autoarea română a publicat zeci de poezii din anul 2000. <> Ion Popescu-Brădiceni indică în prefaţă şi un titlu plin de îndrăzneală, aş putea adăuga.

Cer senin ...
Bucăţi de ţurţuri mari
anunţă primăvara

Bucăţi de vânt pur
printre troiene
primule grăbite

Crepuscul...
laleaua albă deja
şi-a pliat petalele

Luna la apus...
Putem urma în mod clar
stelele, destinul

Linişte falsă –
„Întoarce-te la Stramboli
bătrână bufniţă proastă!”

Caracterul spontan al autoarei face minunate aceste haiku-uri.

3.
Oprica Pădeanu, Cântecul mierlei /Blackbird’s song, 2011.

Des haikus [en roumain,et anglais] d’une poète roumaine qui a reçu de nombreuses récompenses pour son travail d’écriture.

Toubillon de vent
seul hôte le crépuscule
dans la cour sans barrière

Nuages qui passent –
un mendiant seulement satisfait
de la lumière

Un panier de fleurs
sur le nom de maman –
nuges paussés par le vent

En t’attendant
je dépose le silence
sur un pommier en fleurs

Un coquelicot vien au monde
Je vois un haiku
sur la ligne de vie

Soir d’été –
le ciel remplacé par
la lumière des néons

Un vrai plaisir pour les amateurs de poèmes courts.

Jean Antonini

Oprica Pădeanu, Cântecul mierlei / Blackbird's song, Verus, 2011,

Haiku [în română şi engleză], scris de un poet român care a primit numeroase premii pentru scrierile sale.

Vârtej
singura gazdă crepusculul
în curtea fără obstacole

Nori care trec –
un cerşetor satisfăcut
doar de lumină

Un coş de flori
sub numele mamei –
nori purtaţi de vânt

Aşteptându-te
am întins tăcerea
sub un măr în floare

Un mac vine în lume.
Văd un haiku
pe linia vieţii

Seară de vară –
cerul înlocuit cu
lumina lămpilor cu neon

O adevărată sărbătoare pentru iubitorii de poeme scurte.

Jean Antonini

Adina Al. Enăchescu- Frumuseţea poeziei nipone

O carte care spune aproape totul despre Adina Al. Enăchescu, despre sensibilitatea, rafinamentul intelectual, talentul pentru micropoemele de tip nipon, dar şi exegezele pe marginea unor haiku-uri, calităţile de teoretician literar al fenomenului poetic în discuţie,primele contacte, ascensiunea autoarei, memorialistica, însemnări despre revistele Orfeu, Haiku, Albatros, colocvii, concursuri, confirmări, recunoaşteri în presa internaţională, cronici şi recenzii despre poeţi români premiaţi în ţară şi peste hotare, alte specii de tip nipon ( haibun, renku, haiga ), dar şi corespondenţă, premii, medalii, titluri, diplome ( peste o sută ). Şi toate acestea într-o singură carte!

M-am simţit onorat, când i-am auzit vocea la telefon şi am planificat recenzia pentru luna noiembrie, fiind din cale-afară de ocupat. Era o voce gravă, în care am recunoscut siguranţa, conştiinţa valorii şi înţelepciunea în a mă înţelege, la vreme de seară, când răscoleam în mormanul de fişe pentru viitoarea mea carte Romantismul românesc.Nu numai haijinii( consacraţi ) au atras-o pe Adina Al. Enăchescu, ci şi copiii care exersează în haiku şi care i-au prilejuit conturarea unui studiu, în urma experimentului de la Constanţa, unde au loc întâlniri internaţionale. La urma urmei, copiii şi haiku-ul sunt două lumi miraculoase, atâta timp cât copiii pot să vadă ceea ce nu văd adulţii( n. a ).În oraşul de la malul mării au conferenţiat poeta şi eseista Penny Harter din Statele Unite, scriitorul japonez Kimbo A. Jambor, alţi haijini care s-au referit la un îndrumar pentru scrierea haiku-ului, la revistele Albatros şi Hermitage, la o antologie cuprinzând creaţiile copiilor ( 143 de haiku-uri şi 45 de fotografii ).Societatea de Haiku din Constanţa este, într-un anume fel, deschizătoare de drumuri, într-un domeniu alunecos, acela al studiilor pe tema educaţiei în haiku; s-au efectuat primele experimente româneşti şi s-au impus câteva personalităţi: pictorul, graficianul şi profesorul Ion Codrescu ( experiment poetic şi pictural ), profesoara Anastasia Dumitru cu grupul de elevi şi profesorul Ioan Găbudean din Târgu- Mureş.

Un alt articol insistă asupra Educării prin haiku, face referiri la elementele structurale ale micropoemului, la o serie de valori morale ( iubire, altruism, bunătate, emoţie, sensibilitate) şi analizează construcţii poematice semnate de Vasile Moldovan, Doina Găbudean, Eduard Ţară, Radu Patrichi, Valentin Nicoliţov, Vasile Spinei, Şerban Codrin, dar şi de mari poeţi ai haiku-ului japonez. Analizele autoarei sunt prin excelenţă impresioniste, emoţionante prin rupturi şi asocieri, imagini proaspete. Adina Al. Enăchescu nu interpretează de pe poziţia criticului literar, ci din perspectiva cititorului şi creatorului de haiku.

Alte articole se încadrează la capitolul studii : Marea, în poezia de sorginte niponă ( haiku-uri româneşti despre mare, unele despre Delta Dunării, ale poetei croate Zinka Simunovic, altele incluse în antologia Scoici de mare – antologatori: Laura Văceanu, Alexandra- Flora Munteanu şi Ana Ruse; un alt studiu, intitulat Toamna în haiku, evidenţiază dinamicul, culori sumbre, ramul, corbul, amurgul, soarta măceşilor şi a ciulinilor : ’’Măceşii toamna -/ pe gardul de ciulini râd / lampioanele ’’( Şerban Codrin ) sau Tema singurătăţii, tristeţii şi melancoliei în haiku-ul românesc, ilustrată, între altele de micropoemul : ’’Femei la gârlă / îşi spală gândurile-/ pânze pe ape’’. ( Aurelia Rânja ). Din când în când, autoarea abordează fenomenul poetic din perspectivă diacronică, aşa cum o face în secţiunea Poemul tanka de la începuturi până în ziua de astăzi, prezentând definiţia, structura, tematica ( natură, călătorie, dragoste ), meditaţia filosofică de esenţă buddistă a instabilităţii lumii fenomenale, în faţa universului veşnic. Un rol important îl joacă Şerban Codrin, care fundează Şcoala de tanka şi renku din Slobozia, iar Eduard Ţară se grăbeşte să ilustreze cu talentul său, un poem tanka: ’’Suspinul fetei / lângă magnoliile/ cu flori căzute / pierdut de înc-un înger/ veşmântul alb din ceruri ’’.

Capitolul al II lea cuprinde cronici şi recenzii despre haijini români recunoscuţi în ţară şi pe plan mondial, semnate de Adina Al. Enăchescu. Abordând problema divinităţii, Anastasia Dumitru caligrafiază un graţios haiku creştin: ’’ răsărit de soare-/ marea-i în flăcări/ până la Dumnezeu’’. În altă parte sunt amintiţi haijini români premiaţi la numeroase concursuri, poezia japoneză având de la întemeierea ei un caracter competiţional.

Capitolul al III lea include câteva recenzii şi cronici despre opera niponă a Adinei Al. Enăchescu, dar şi despre recunoaşterea valorii acesteia în presa internaţională, prin publicarea unor haiku-uri, comentarea altora, acordarea unor premii şi menţiuni de onoare cât şi prin nominalizarea pentru Marele premiu la Festivalul Mondial Basho- 2007. Articolul are un caracter prin excelenţă ştiinţific, adunând informaţii exacte, la zi, cu trimiteri la număr, pagină, anul apariţiei.Adina Al. Enăchescu a excelat în haiku, dar a experimentat şi alte specii literare, înrudite: haibun, renku, haiga, incluse în acest volum din care ne-au mai atras atenţia corespondenţa ( literară ) cu Vasile Moldovan şi Constantin Ciopraga, mulţimea de premii, medalii, titluri, diplome, apariţii editoriale, antologii, dicţionare, enciclopedii, cataloage şi nu în ultimul rând, postfaţa lui Constantin Geantă.

Adina Al. Enăchescu, Frumuseţea poeziei nipone, Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010.

George Bădărău

Florin Grigoriu şi Adina Enăchescu - Autoare de haiku din Româina

Apărut la Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2008, volumul cu titlul Autoare de haiku din România are doi autori, Florin Grigoriu şi Adina Enăchescu.

Din cele 180 de pagini, peste o sută le ocupă prezentarea autoarelor de haiku din România a lui Florin Grigoriu sau, mai bine zis, a autoarelor care au scris haiku în limba română, purtînd, de data asta, titlul Autoare de haiku şi lecţiile lor de poezie. Capitolele, enumerate de la A la H, într-o notă vetust ironică, mimînd o procedură a romanelor din secolele trecute, enunţă în fraze ample intenţiile autorului.

Este impresionant efortul de a parcurge o bibliografie amplă, însumînd revistele şi antologiile apărute din ’90 încoace, precum şi o mare parte din volumele autoarelor menţionate. Fiecare dintre autoarele reţinute este prezentă printr-un poem comentat de Florin Grigoriu ca şi cum ar conţine o lecţie pentru cititori. Ambiţia e mare şi autorul, inconsecvent cu spaţiul oferit fiecărei autoare, se pierde adesea în digresiuni şi intercalări, rătăcind pe căi mai mult sau mai puţin biografice, amintind reguli ale haiku-ului, prezentînd rezultatele unor concursuri, revenind însă la numărătoarea autoarelor. Uneori, în doar cîteva rînduri, punctează esenţa versurilor comentate printr-un mic poem în proză:

„Prin geamul deschis

creanga în floare ascultă

torsul pisicii

Poemul [...] este o observaţie de fineţe, de întrepătrundere de mistere, de înmiresmare primăvăratică, de sonuri, de linişte („ascultă”) înţeleaptă. Şi totul pentru că există o deschidere, un ochi de geam şi de poet deschis.”

În capitolele finale, este menţionată şi bibliografia; reviste, studii şi eseuri, volume de poezie, antologii. Apoi sînt trecute în revistă autoarele de eseuri şi studii, recenzii şi comunicări, traducătoarele. Este, de asemenea, parcursă istoric, pe ani, contribuţia autoarelor din reviste, colocvii, congrese, concursuri.

30 de pagini sînt dedicate Adinei Enăchescu şi evoluţiei sale în haiku, parcurgînd activitatea sa an cu an şi enumerînd volumele apărute, distincţiile şi diplomele primite.

Alte 10 pagini cuprind, sub titlul Haijini români premiaţi în ţară şi peste hotare, o comunicare susţinută de Adina Enăchescu la colocviul din toamna trecută de la Constanţa. Este vorba de o enumerare a autorilor premiaţi în special în 2007 la diferite concursuri interne şi externe.

Ultimele pagini cuprind două bio-bibliografii ale celor doi autori, precum şi trei mici recenzii la volume ale lor semnate de Maria Adam şi Constantin Mitulescu. Înaintea celor două biografii figurează o însemnare cu aldine care ar fi putut să fie avansată drept motto: Sîntem modeşti, dar vrem să se ştie...